Cum alegem UPS-ul potrivit? (Partea III.)
Cat timp as dori sa functioneze UPS-ul si echipamentele mele cand se intrerupe curentul?
Timpul de autonomie trebuie definit in functie de importanta continuitatii activitatii personale sau chiar continuitatii unei afaceri sau unei linii de productie. Este important sa stabilim daca dorim ca un UPS sa genereze alimentare electrica pana inchidem echipamentele vitale sau daca dorim sa ofere autonomie de lucru pentru o perioada mai lunga. Timpul de autonomie al unui UPS inseamna de fapt timpul de descarcare al acumulatoarelor ce sustin o anumita sarcina pe perioada unei intreruperi de tensiune in reteaua electrica.
Acumulatoarele unui UPS de baza, la sarcina maxima sustin de obicei echipamentele pana la 3 – 5 minute, insa exista modele de UPS-uri la care poate fi extinsa timpul de autonomie prin adaugarea unor seturi sau module suplimentare de acumulatoare. Ca exemplu la APC by Schneider Electric sunt extensibile modelele APC Smart-UPS XL, Smart-UPS Online, Smart-UPS VT , Symmetra si Galaxy sau la SPS gama MID sau MAX.
Ex. Variatia timpului de autonomie in functie de sarcina si nr.acumulatoarelor externe
Durata de autonomie creste daca scade sarcina echipamentelor protejate. Astfel, odata ce cunoastem consumul total al echipamentelor ce vor fi conectate la UPS, putem afla ce timp de autonomie avem si ce putem obtine prin adaugarea unor acumulatoare suplimentare.
In diagrama de mai sus se vede ca, conform curbei A (cea mai apropiata de axa sarcinii), care reprezinta variatia autonomiei UPS-ului SMX3000HV fara acumulatoare suplimentare, la o sarcina de 2500W avem o autonomie de 7.2 minute, iar la o sarcina de 500W obtinem o autonomie de cca. 60 minute.
Desi UPS-urile nu pot inlocui reteaua electrica pentru o perioada lunga de timp, prin configurarea potrivita de catre specialisti putem atinge autonomie chiar mai mare de 10 ore. Totusi trebuie avute in vedere costurile aferente care cresc proportional cu marirea autonomiei datorita a doua aspecte mai mult sau mai putin evidente:
echipamentele de capacitate mai mare sunt mai scumpe
echipamentele utilizate cu o sarcina redusa fata de capacitatea lor maxima au o eficienta energetica de asemenea mai redusa, care se traduce la un cost suplimentar la factura electrica. (vom intra mai detaliat in aceasta problema intr-un articol viitor)
Elemente ce influenteaza timpul de autonomie al UPS-urilor:
estimarea incorecta a sarcinii consumatorilor: la subsarcina (<15%) UPS-ul poate sa nu identifice faptul ca are consumator conectat, iar la suprasarcina (>80%) in momentul in care se opreste alimentarea electrica UPS-ul poate sa nu va comute pe baterie;
vechimea acumulatoarelor: in conditii normale durata de viata al acumulatoarelor VRLA din UPS-uri este estimat la 3 -5 ani; odata cu trecerea timpului capacitatea acumulatoarelor scade, aceasta cauzand scaderea timpului de autonomie ajungand la aprox. 80% spre finalul duratei de viata ale acumulatoarelor;
conditii de exploatare: este important ca UPS-ul sa functioneze in conditii ambientale favorabile – temperatura (0 – 40 C), umiditate (0 -95%), sa fie instalat intr-un loc uscat, ventilat, sa fie periodic curatat de praf etc. ;
frecventa si intensitatea ciclurilor de descarcare, ce influenteaza durata de viata si capacitatea acumulatoarelor;
depozitarea UPS-ului pentru o perioada mai lunga sau in conditii nefavorabile.