Cum alegem UPS-ul potrivit? (Partea II.)
Cat de puternic trebuie sa fie UPS-ul ales?
Un aspect simplu si binecunoscut este ca pe eticheta sau in descrierea tehnica a fiecarui dispozitiv sau echipament pe care vrem sa protejam cu UPS, apare consumul maxim al acestuia, care se exprima de cele mai multe ori in [W] (wati). In limbaj tehnic acesta se numeste puterea activa consumata. In majoritatea cazurilor este suficienta cunoasterea acesteia la echipamentele utilizate. Exista cazuri mai speciale si anume a unor echipamente care inglobeaza motoare, transformatoare, condensatoare la intrarea lor, pentru ca acestea consuma si o cantitate de curent semnificativa, care nu transmite energie electrica. Astfel apare in calcul o putere “inutila” (reactiva in termeni tehnici) care adaugandu-se la cea activa (utila), rezulta o putere aparenta totala care se exprima in [VA] (voltiamperi) insa aceasta latura a problemei o vom discuta intr-un articol viitor, pentru ca in documentatii nu este specificata si determinarea acesteia necesita echipamente mai speciale.
Ce trebuie retinut pentru alegerea puterii este ca fiecare sarcina este caracterizata de doi parametrii principali din punctul de vedere al consumului: puterea maxima exprimata in [W] –existenta in documentatii, si puterea aparenta [VA] care inglobeaza primul parametru, dar este mai greu de aflat pentru un utilizator obisnuit. Important este ca valoarea in [VA] ca cifra este mai mare decat cea in [W].
Acum va puneti intrebarea ca daca singurul parametru accesibil pentru consumatori este consumul in [W] de ce mai discutam de cealalta valoare exprimata in [VA]?
Raspunsul se afla in cealalt capat al problemei care este UPS-ul.
Capacitatea UPS-urilor este exprimata in prima instanta in VA (volti-amperi), ce apare si in denumirea acestora (ex. SMT1000I, SMT2200I, SMT3000I), iar in specificatiile tehnice gasim un alt parametru cel putin la fel de important care se refera la puterea activa maxima suportata, exprimata in W. (Ex. pentru SMT3000I la specificatii tehnice apare astfel: Output power capacity 2.7 KWatts / 3.0 kVA). Raportul dintre valorile exprimate in VA si W este factorul de putere (PF), parametru frecvent vehiculat in literatura de specialitate.
Orice UPS are doua limitari maxime una in VA si una in W, iar raportul acestora este factorul de putere (ex. SMT3000I = 3000 VA/ 2700W => factor de putere 0.9). Cele mai uzuale valori pentru PF sunt intre 0.6 si 0.9, asta insemnand ca un UPS de 3000 VA cu factor de putere 0.8 poate alimenta echipamente cu consum maxim de 2400W. Limitarile maxime date ale unui UPS nu pot fi depasite (echipamentul va semnala suprasarcina).
Pentru a evidentia cele discutate va prezint cateva exemple:
Avem o sarcina imaginara de 2500W si 2800VA, conectata la un UPS cu 2700W si 3000VA, in acest caz UPS-ul functioneaza in parametrii normali, cele doua limitari nefiind atinse:
Intr-un al doilea caz avem aceeasi sarcina, conectata la un UPS cu 2400W si 3000VA, iar in acest caz UPS-ul trece in “overload” (suprasarcina), pentru ca capacitatea de 2400W al UPS-ului este depasita de puterea necesara pentru functionarea sarcinii care este 2500W:
Comparand cele doua exemple se vede ca sarcina este identica in ambele cazuri, diferenta consta in UPS-uri prin faptul ca chiar daca ambele sunt de 3000VA, primul are capacitate mai ridicata in W, fapt evidentiat prin factorul de putere mai mare.
Totusi cum vom proceda practic cand vrem sa dimensionam un UPS? Se vede ca avem practic 4 parametrii de luat in considerare: doua pentru UPS si doua pentru sarcina.
In cazurile cele mai frecvente avem la dispozitie toti parametrii UPS-urilor si avem valoarea maxima in [W] a puterii active consumate de sarcina, elementul necunoscut ramanand valoarea in [VA] pentru sarcina. Calculele le facem facand abstractie de aceasta valoare, pentru ca chiar daca exista anumite cazuri extreme, in majoritatea cazurilor nu se ajunge la suprasarcina datorita limitarii in [VA]. Oricum intr-un articol viitor vom face referire si la exceptiile amintite cum am mai mentionat mai sus.
Totodata este posibil ca aceste valori maxime in [W] sa nu fie atinse de consumator (ex. sursele din desktop-uri) dar pentru siguranta in functionare lucram cu aceste valori.
Vom utiliza o metoda empirica care este aplicata cu succes in majoritatea cazurilor:
1. Facem o lista cu consumatorii care vor fi conectati la UPS-ul pe care vrem sa il dimensionam.
2. In dreptul fiecaruia trecem consumul aflat pe eticheta sau in descrierea tehnica in W.
3. Insumam aceste valori.
4. La valoarea rezultata in cazul cand nu avem informatii despre puterea aparenta totala al consumatorilor, adaugam un supliment de sarcina de circa 10-15%, pentru a evita solicitarea la maxim al UPS-ului ales.
Valoarea obtinuta in [W] il folosim pentru alegerea unui UPS urmarind capacitatea sa exprimata in [W].
Exemplu: Daca dupa pasul 3. sa presupunem ca obtinem o valoare de 450W alegem un UPS care trebuie sa aiba conform punctului 4 o capacitate minima de 450*1,10=495 W.
Atentie! Este important conform celor discutate in articol sa nu ne luam dupa cifra din denumirea UPS-ului care in cazul de fata poate fi buna daca consideram un UPS de 600VA care este cu PF=0,9 (600VA*0.9=540W) sau necorespunzatoare daca acest UPS de 600VA este cu PF=0,8 (600VA*0,8=480W).
Astfel putem reusi o dimensionare functionala al unui UPS. Totusi daca aveti dubii privind anumite solutii nu evitati sa ne contactati.
*Urmariti video-ul amuzant privind dimensionarea unui UPS.